- scóicã
- s. f., g.-d. art. scóicii; pl. scoici
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
scóicã
Look at other dictionaries:
scoică — SCÓICĂ, scoici, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de moluşte care au corpul moale, ocrotit de două valve calcaroase, de obicei cenuşii, care formează scheletul extern al animalului. ♢ Scoică de râu = gen de scoici comestibile care trăiesc pe sub … Dicționar Român
Hotel La Scoica Land — (Мамая,Румыния) Категория отеля: 3 звездочный отель Адрес: Bd. Mamaia Nord, 34 … Каталог отелей
anodontă — ANODÓNTĂ, anodonte, s.f. (zool.) Scoică de lac. – Din fr. anodonte. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANODÓNTĂ s. v. scoică de baltă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime ANODÓNTĂ s.f. Scoică de apă dulce. [< … Dicționar Român
ghioc — GHIÓC1, ghioci, s.m. (bot.; reg.) Albăstrea. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIÓC2, ghiocuri, s.n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porţelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia… … Dicționar Român
scoicuţă — SCOICÚŢĂ, scoicuţe, s.f. Diminutiv al lui scoică. – Scoică + suf. uţă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 scoicúţă s. f., g. d. art. scoicúţei; pl. scoicúţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic scoicúţă, scoi … Dicționar Român
Championnats du monde de course en ligne (canoë-kayak) 1994 — Infobox compétition sportive Championnats du monde de course en ligne 1994 Éditions 26es Lieu Mexico Mexique … Wikipédia en Français
conchilio — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia scoică . [pron. li o . / < fr. conchylio , cf. gr. konkhylion]. Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DN CONCHILIO elem. scoică . (<fr. conchylio , cf. gr. konkhylion) … Dicționar Român
lamelibranhiat — LAMELIBRANHIÁT, Ă, lamelibranhiaţi, te, adj., s.f. 1. adj. (Despre moluşte) Cu branhiile în formă de lamele. 2. s.f. (La pl.) Clasă de moluşte cu corpul turtit lateral, pe care l acoperă o cochilie formată din două valve, şi cu branhiile în formă … Dicționar Român
opercul — OPÉRCUL, opercule, s.n. Fiecare dintre plăcile osoase care acoperă deschiderea branhială la unele specii de peşti. ♦ Căpăcel care astupă gura cochiliei la unii melci. – Din fr. opercule, lat. operculum. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
ostracism — OSTRACÍSM s.n. 1. Formă de judecată a adunării poporului, în vechea Atena, prin care un cetăţean, considerat primejdios pentru libertatea şi securitatea regimului, era exilat temporar. 2. Persecuţie, ostracizare. – Din fr. ostracisme. Trimis de… … Dicționar Român
